Dan Nichiforel


Sunt Dan Nichiforel, inginer cu vastă experiență națională și internațională în proiectarea și administrarea performantă a capacității de producție..

Vă voi prezenta PROGRAMUL ELECTORAL AL ALIANȚEI USR PLUS PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA


<p>

PROGRAMUL ELECTORAL AL ALIANȚEI USR PLUS PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA

 

 

Viziune

 

Noi, Alianța USR PLUS, ne propunem să facem din Suceava, unul dintre județele cele mai mari ca teritoriu și populație din România, un județ administrat eficient, modern și funcțional, care să asigure creșterea calității vieții pentru cetățenii săi, un județ în care exodul celor tineri să înceteze și în care nivelul de trai să depășească media națională.

În contextul noului coronavirus, Pactul Ecologic European (Green Deal) și Next Generation EU, USR PLUS își propune să transforme criza provocată de pandemie, în oportunitatea de a reconstrui economia județului Suceava.

Ne propunem să facem din Suceava un județ fără drumuri de pământ în cele 5 municipii și cele 11 orașe, un județ cu apă curentă și canalizare în toate cele 98 de comune și, nu în ultimul rând, un județ cu școli fără WC-uri în fundul curții pentru cele 379 de sate.

 

Fără promisiuni goale: 10 angajamente USR PLUS pentru un nou început în administrația județeană

 

  1. Locuri de muncă
  • Crearea de locuri de muncă bine plătite, care să asigure stabilizarea populației active, a tinerilor în mod special.
  • Asigurarea unei infrastructurii moderne pentru asigurarea căilor de transport eficient și sigur între localitățile județului și rețelele de transport național și european, având permanenta îndrumare a Pactului Ecologic European (Green Deal) și UE Generația viitoare (Next Generation EU) – noul înstrument de redresare economică al Uniunii Europene integrat într-un buget UE pe termen lung puternic, modern și revizuit.
  • Investiții masive în infrastructura rutieră locală în municipii, orașe și mai ales în zona rurală.
  • Investiții masive în infrastructura rutieră locală care să conecteze localităţile. Drumuri bune înseamnă drumuri mai sigure şi mai rapide.
  • Construcția centurilor ocolitoare și înlocuirea sensurilor giratorii cu pasaje pentru localitățile tranzitate de drumuri naționale.
  • Modernizarea și repararea infrastructurii feroviare.
  • Extinderea și dezvoltarea Aeroportului Internațional “Ștefan cel Mare” de la  Suceava.
  • Investiții în producția de componente și materiale care să eficientizeze consumul de energie și să asigure tranziția către energie curată și autovehicule electrice.
  • Proiecte europene adaptate și dedicate pentru asocierea fermierilor mici și mijlocii și centre de colectare cu servicii integrate (food hubs).
  • Programe pentru reconversie profesională și pentru creșterea competențelor  digitale ale populatiei.
  • Parcuri industriale în toate municipiile județului, în apropierea principalelor magistrale feroviare, căi de acces rutier și extinderea Centrului de Afaceri Bucovina din zona Aeroportului la Salcea.
  • Creșterea numărului companiilor producătoare sustenabile și nepoluante (conform Green Deal): industriale, energetice, construcții și materiale de construcție, a exploatațiilor agricole, industrii alimentare și prelucrătoare (textile, încălțăminte etc.) de prelucrarea lemnului, exploatarea și prelucrarea resurselor minerale, transporturi, IMM-uri și servicii. Este necesar să dăm dovadă mai multă eficiență și performanță după această pandemie, iar Pactul Ecologic European să fie motorul însănătoșirii economice a județului Suceava.
  • Un județ atractiv și prietenos cu investitorii: parcuri industriale cu deschidere la arterele mari de circulație auto și la liniile de cale ferată (ambele ecartamente), cu infrastructură edilitară, complet echipată, care să pună la dispoziția investitorilor terenuri propice construirii de unități de producție și cercetare și inovare responsabilă.
  • Dezvoltarea unei economii bazate pe cercetare și inovare responsabilă, servicii IT și servicii medicale private, afaceri de tip „shared economy” în turism, transporturi și servicii.
  • Eficientizarea comunicării cu autoritățile locale și digitalizarea instituțiilor publice locale.

 

  1. Educație performantă

 

  1. Susținerea educației prin proiecte de modernizare a școlilor sau parteneriate strategice și sprijinirea administrațiilor locale:
  • Susținerea dezvoltării învățământului dual în parteneriat cu mediu privat;
  • Susținerea modernizării și dotării unităților de învățământ;
  • Susținerea elevilor din mediul rural prin asigurarea transportului gratuit sau oferirea altor facilități.

 

  1. Creșterea numărului absolvenților cu studii superioare:
  • Centrarea sistemului educațional pe nevoile elevului și studentului; 
  • Eficientizarea formării cadrelor didactice;
  • Competențele digitale ale cadrelor didactice devin o necesitate;
  • Descentralizarea și depolitizarea reală a sistemului de învățământ prin mutarea centrului de decizie de la nivelul politic (minister și primărie) la nivelul consiliului de administrație din școli (compus din reprezentanți ai cadrelor didactice, părinților și elevilor);
  • Simplificarea programei școlare; 
  • Reducerea birocrației care împiedică diversificarea formelor de organizare a învățământului public și privat;
  • Armonizarea sistemului de educație cu piața muncii și nevoile acesteia;
  • Extinderea, diversificarea și adaptarea la cerințele pieței muncii, a instituțiilor de învățământ superior. Universitatea „Ștefan cel Mare” – pol de cercetare, educație și inovație;
  • Investiții inteligente în educație;
  • Sprijinirea atragerii fondurilor europene pentru proiecte de investiții în educație;
  • Susținerea autorităților locale pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare;
  • Toate aceste lucrări să fie efectuate în urma unor studii cu privire la evoluția populației școlare;
  • Modernizarea infrastructurii școlare în raport cu standardele europene;
  • Modernizarea și dotarea cu calculatoare și tablete a școlilor și liceelor pentru elevii cu nevoi speciale;
  • Egalitate de șanse pentru toți elevii, atât din mediul rural cât și din mediul urban și echitate pentru persoanele cu nevoi speciale.
  • Programe împreună cu autoritățile locale și centrale pentru reducerea abandonului școlar; 

 

  • Susținerea autorităților locale pentru digitalizarea învățământului;
  • Fiecare școală să aibă cel puțin un laborator de informatică – din anul școlar 2017/2018 s-a introdus începând de la clasa a V-a TIC, însă multe școli nu au laboratoare sau, în unele cazuri, calculatoarele sunt depășite;
  • Pe termen mediu și lung trebuie încurajată extinderea internetului de mare viteză prin fibră optică și implementare rețelelor WI-FI publice prin programe adaptate noilor rețele 5G, cu finanțare europeană de genul WIFI4EU.

 

 

  1. Investiții eficiente

 

Consiliul Județean Suceava va investi eficient în utilități publice: apă canal, electricitate, gaze naturale și alte servicii de utilități publice. Protecția mediului și gestionarea deșeurilor, criteriu de evaluare a investițiilor conform Pactului Verde European (Green Deal). Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est prin Biroul Județean Suceava, generator de dezvoltare economică.

  • O parte însemnată din fondurile europene, cele destinate agriculturii, sunt administrate de către Ministerul Agriculturii. În prezent, de dezvoltarea României se ocupă, în realitate, mai multe structuri care fie nu se coordonează între ele, fie se concurează.  
  • Avem nevoie de o Strategie de dezvoltare coerentă, implementată unitar, strategie care să pună în valoarea eficient toate resursele de care dispunem, nu să le distribuie aleatoriu, pe criterii politice.  
  • Diferența dintre cele două surse principale de fonduri pentru dezvoltare – banii de la bugetul de stat și banii europeni – este dată de felul în care acești bani sunt atribuiți. Cei de la bugetul de stat se atribuie de cele mai multe ori prin decizie politică, de către minister(e), pe baza unor priorități diferite, iar cei europeni prin concurs de proiecte, pe baza unor criterii bine stabilite, cu sisteme de control antifraudă bine definite. 
  • Banii de la bugetul de stat pentru investiții au devenit o sursă de corupție politică și un instrument de control al puterii centrale asupra autorităților locale, fiind deseori administrate și alocate pe criterii politice.
  • Atâta timp cât este deschisă o linie de finanțare din bani europeni într-un domeniu (de exemplu proiecte de canalizare) autoritățile locale nu pot aplica pentru bani din bugetul de stat decât dacă au aplicat deja la finanțările cu bani europeni, gratis, și proiectele lor nu au fost acceptate. Acest principiu este aplicat doar atunci când pe proiectele respective sunt deschise linii de finanțare din fonduri europene și doar proiectelor eligibile. Pe scurt, nu mai finanțăm de la buget ce putem finanța cu banii europeni, banii gratis.
  • Acordarea de bonificații și sprijin financiar de la bugetele locale pentru firmele care derulează investiții cu fonduri europene.
  • Stimularea economiei locale prin acordarea de utilități publice gratuite și cesionari, închirieri de terenuri pe perioada de până la 99 de ani, la prețuri modice ptr. investitori locali.
  • Stimularea economiei locale printr-un dialog real cu investitorii locali şi găsirea a celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea afacerilor locale.

 

 

  1. Comerț, servicii și IMM-uri

 

  • Zona Metropolitană Suceava și Camera de Comerț și Industrie, motoare de dezvoltare și pol de atragere de investiții și investitori.
  • O economie în serviciul cetățenilor”. Utilizarea sporită a instrumentelor financiare, care mobilizează finanțarea UE, națională și regională suplimentară pe perioada de finanțare 2014 – 2020 și noul program „Next Generation EU” este, de asemenea, în beneficiul IMM-urilor.
  • Publicarea unui ghid de afaceri local care să prezinte noi oportunităţi de afaceri şi sprijinirea celor care vor să deschidă o afacere în judeţ. 
  • Realizarea unui târg anual la care să participe agenţii economici din judeţ cu scopul de a creşte comerţul şi serviciile locale.
  • Încurajarea activităților din zona montană.

 

Aceste investiții vor sprijini IMM-urile în vederea:

  • accesării de fonduri pentru investiții prin subvenții, împrumuturi, garanții de împrumut, capitaluri de risc etc.
  • beneficierii de sprijinul destinat întreprinderilor, de exemplu know-how și consiliere antreprenorială, precum și oportunități de colaborare în rețea și parteneriate transfrontaliere;
  • îmbunătățirii accesului acestora pe piețele globale și în cadrul lanțului internațional de valori;
  • exploatării noilor surse de creștere, cum ar fi economia ecologică, serviciile de turism și de sănătate și serviciile sociale durabile, inclusiv „economia vârstei a treia” și industriile culturale și de creație;
  • investiții în capitalul uman și în organizațiile care asigură educație și formare vocațională practică;
  • consolidării legăturilor cu centre de cercetare și universități pentru promovarea cercetării și inovării responsabile.

 

  1. Turism și agroturism, activități sportive și de agrement:

 

  • Realizarea unei noi strategii pentru turism a județului Suceava cu viziune realistă și obiective pe termen lung, adaptată contextului european și integrată cu strategiile județelor vecine și din regiunea Nord-Est;
  • Dezvoltarea turismului de nișă, turismului de afaceri și excelență;
  • Realizarea de trasee turistice comune care să lege Bucovina cu Maramureș prin utilizarea celor două aeroporturi din Baia Mare și Suceava, inclusiv prin valorificarea obiectivelor UNESCO;
  • Crearea și promovarea de circuite turistice comune între județul Suceava și județele învecinate;
  • O mai bună promovare a turismului din județul Suceava la nivel național și internațional;
  • Dezvoltarea turismului balnear și medical, inclusiv identificarea oportunităților de a dezvolta noi stațiuni turistice în județ (cum ar fi de exemplu în munții Călimani);
  • Crearea unor reguli urbanistice clare, serioase și stricte pentru zonele cu potențial turistic;
  • Demararea lucrărilor de construcție a Sălii Polivalente, modernizarea și construcția acoperișului pentru patinoarul artificial din municipiul Suceava;
  • Asigurarea unei finanțări mult mai consistente și diversificate din bugetul Consiliului Județean pentru evenimentele sportive și culturale;
  • Dezvoltarea infrastructurii pentru activități sportive (săli de sport – terenuri de sport);
  • Construcția terenurilor de sport multifuncționale cu suprafață sintetică în unitățile de învățământ;
  • Proiect județean pentru dotarea cu materiale sportive a școlilor sărace din mediul rural;
  • Susținerea mult mai consistentă a competițiilor sportive care promovează sportul ca stil de viață sănătos (ex. alergare montană, mountain bike etc.);
  • Susținerea reabilitării bazelor sportive din zonele rurale;
  • Susținerea dezvoltării sportului de masă și a evenimentelor care promovează sportul de masă.

 

 

  1. Cultura vie

 

Vizune Suceava 2025:

Suceava este locul unde viața culturală dinamică trebuie să răspundă așteptărilor cetățenilor, economia creativă contribuie la bunăstare, iar creația artistică îmbrățișează experimentul. Un județ cu o oferta culturală diversă, conectată la fenomene contemporane, cu un patrimoniu cultural valorificat inovativ și unde interculturalitatea este asumată.

 

Misiunea Consiliului Județean Suceava:

– recunoașterea valorilor de patrimoniu și punerea în valoare a acestora;

– valorificarea potențialului economic al culturii;

– recunoașterea culturii ca motor de dezvoltare individuală și comunitară;

– sprijin pentru cultura contemporană;

– recunoașterea importanța legăturii dintre cultură și societate.

Suceava deschisă

Adică: guvernarea culturală se bazează pe valorile democrației participative, unde serviciile publice sunt eficiente și creează cadrul necesar unui act cultural de calitate, care se bazează pe dreptul creatorului la libertatea de expresie și pe recunoașterea rolului culturii pentru dezvoltarea individuală și comunitară. 

Suceava creativă

Creația contemporană este susținută activ și încurajată.

Experimentul și abordarea interdisciplinară a actului cultural sunt la ele acasă.

Publicul are acces la spații inovatoare iar operatorii culturali sunt stimulați și sprijiniți în dezvoltarea de proiecte relevante pe plan local, regional și chiar internațional.

 

Cum?

Dezvoltarea creației contemporane și a unui act artistic competitiv;

Promovare a ofertei culturale mult îmbunătățite precum și o mai bună comunicare între operatorii culturali;

Dezvoltarea susținută din partea autorității administrative județene și a celor locale, în limita atribuțiilor legale care le revin antreprenoriatului din sectorul cultural creativ: cercetare, IT – software și jocuri electronice, publicitate, audio-vizual și media, arte vizuale, carte și presă, arhitectură, artele spectacolului, meșteșuguri și artizanat,patrimoniu cultural, arhive și biblioteci.

Suceava implicată

Susținerea implicării operatorilor culturali și a administrației din sectorul cultural ca parteneri în realizarea actului cultural sucevean.

Descoperirea și dezvoltarea unor noi categorii de public pentru actul cultural.

Acces sporit la cultură pentru grupurile de risc.

Formularea și accentuarea identității culturale a regiunii, în care diversitatea culturală este protejată și promovată.

Suceava conectată

Ce ar presupune asta? Că județul este racordat la mișcările artistice contemporane din țară și străinătate:

– prezent prin artiști și organizații culturale la evenimente relevante de profil;

– implicat în schimburi de experiență, în parteneriate și rețele regionale, naționale și internaționale;

– atractiv pentru turiști;

 

Cum?

 

Racordare mult îmbunătățită a județului Suceava la dinamica culturală națională și internațională;

Valorificarea patrimoniului(cu accent pe monumentele UNESCO) și a ofertei culturale, în cadrul mai larg al ofertei turistice a județului.

 

Suceava responsabilă

Asta presupune un județ unde patrimoniul construit, dar și cel natural este protejat și în care, spațiul public este de calitate.

Cum? Prin creșterea gradului de conștientizare a valorilor patrimoniului, reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului construit al județului Suceava (cu implicare și colaborare mult mai accentuată între autoritățile administrative locale și reprezentantul Ministerului Culturii în județ, respectiv DJC).

Prin creșterea calității spațiului public, amenajat ca un cadru favorabil pentru artă și cultură.

Regenerare și refuncționalizare urbană și rurală, prin cultură.

Toate acestea pot fi realizate prin implementarea unor măsuri, organizate pe câteva categorii majore:

  1. Noi instituții culturale și creative. 

Exemple: 

Proiect de finanțare pentru realizarea Muzeului de artă în spațiul fostelor Arhive ale Statutului (spațiu obținut de la M.A.I.).

Centru Interdisciplinar Artă – Tehnologie – Experiment (colaborare USV – Centrul Cultural Bucovina – Teatrul Municipal – Muzee), fond de start- up constituit la CJ pentru zona de industrii culturale și creative, preluarea și transformarea Casei de Cultură a Sindicatelor într-un Art House (eventual și transformarea clădirii Gării Ițcani tot în aceiași direcție), centre comunitare de învățare permanentă, cu funcțiuni culturale în rural dar și în  urban(și aici am în vedere mai ales acele UAT-uri care au fost transformate forțat în orașe dar ele sunt de fapt niște comune ceva mai răsărite) – așa zisele cămine culturale.

 

 

 

  1. Noi spații pentru cultură.

Exemple:

Spații pentru conservarea și restaurarea patrimoniului mobil (cele care funcționează pe lângă Muzeul Național al Bucovinei sunt insuficiente), refuncționalizarea unor spații aflate în patrimoniul CJ sau al altor UAT-uri, ca spații culturale, o nouă sală de concerte și spectacole.

  1. Regândirea unor reglementări pentru finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale precum și implementarea altora noi.

Exemple: finanțări multianuale, ghid de decont, informare privind condițiile de participare la concurs, etc.

  1. Tipologii noi de proiecte finanțabile prin Agenda culturală a județului dar și a municipiului Suceava.

Exemple: mobilități, rezidențe, burse de creație și ateliere, burse pentru debut literar, burse pentru tineri manageri culturali, trasee culturale, târguri de proiecte.

  1. Noi abordări ale guvernării culturale: înființarea de Centre de Proiecte Culturale atât în Municipiul Suceava, dar și în cele mai importante orașe ale județului Fălticeni, Rădăuți, Gura Humorului, Vatra Dornei, Câmpulung. Aici ar putea fi inclus și orașul Siret (cooperare cu Ucraina prin proiecte cu finanțare europeană în cadrul Programului operațional Comun România- Ucraina 2021- 2027?! ). Aceste centre ar trebui să preia și funcția de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale; încurajarea atribuirii competitive și transparente, pe criterii calitative a proiectării de investiții publice cu impact asupra imaginii urbane și nu numai.
  2. Reglementări în sprijinul calității urbane (cu referire mai ales la orașul Suceava, dar se poate implementa în toate orașele, în special în cele cu potențial turistic) și a prezenței artei în stradă.

Exemple:

– adoptarea și urmărirea cu consecvență a unei politici de Arhitectură Urbană a Sucevei;

– constituirea la nivelul CJ sau la nivelul fiecărei primării urbane cu impact, a unei comisii de estetică urbană;

– intrarea în legalitate a artiștilor ambulanți(în măsura în care aceștia există, sau se dorește promovarea artei stradale- orașe turistice);

– comisionarea pe bază de concurs transparent a unor lucrări de artă în spații publice;

– proiecte de street art în locații strategice atât în Suceava, cât și în celelalte orașe ale județului Suceava;

– asigurarea de facilități fiscale( altele decât cele prevăzute deja în Legea 422/2001 de protejare a monumentelor istorice) și asistență tehnică pentru proprietarii care vor să reabiliteze fațadele clădirilor lor.

  1. Facilități pentru acces la cultură.

Exemple: amenajarea și dotarea corespunzătoare a instituțiilor publice de cultură pentru persoane cu dizabilități, trasee de mobilitate durabilă (pietoni, biciclete ș.a.) care să lege obiectivele culturale.

  1. Instrumente de comunicare culturală.

Exemple:

– campanii de promovare a voluntariatului, a mecenatului;

– exemple de bună practică în educația culturală și dezvoltarea publicului;

– crearea unui portal cultural online, în care fiecare operator cultural poate înregistra informații relevante;

– campanii de conștientizare a valorilor de patrimoniu de către proprietarii de imobile;

– sprijin pentru afișaj stradal pentru proiecte culturale.

  1. Conectarea efectivă a fenomenului cultural viu, sucevean, la dinamica artistică regională, națională și internațională.

 

Exemple: eligibilitatea cheltuielilor de participare la evenimente internaționale; sprijin pentru colaborări internaționale. 

  1. Promovarea culturii autentice și abandonarea kitsch-ului, fie că este vorba de expoziții, spectacole, festivaluri, simpozioane etc.
  2. Neimplicarea politicului.

Cultura trebuie să se facă doar de către specialiștii din domeniu, inclusiv la nivel decizional.

  1. Infrastructura culturală: județul Suceava are nevoie de un Muzeu de artă, săli de expoziții temporare tip Kunstahal, amfiteatre în aer liber pentru festivalurile culturale din timpul verii, cel puțin un teatru veritabil și un ateneu cu filarmonică proprie (toate acestea pot fi uniform distribuite în orașele de pe raza județului). Cel puțin un ecran de cinema in fiecare municipiu. De studiat nevoile bibliotecilor publice.

 

  1. Sănătate și asistență socială

 

  • Propunem depolitizarea managementului din sistemul medical prin organizarea de concursuri publice deschise profesioniștilor, concursuri bazate pe competență, meritocrație și performanță individuală.
  • Susținem transparentizarea posturilor vacante și completarea schemei de personal prin atragerea și formarea de specialiști. Lipsa de specialiști este o realitate la nivelul spitalelor întregului județ, iar atragerea acestora în spitalele sucevene este o prioritate pentru Consiliul Județean.
  • Încurajarea dobândirii de noi competențe de către membrii corpului medical prin finanțarea unor cursuri de formare profesională și educare continuă.
  • Aderarea la platforme de telemedicină naționale și internaționale care să ofere suport de specialitate pentru perfecționare și îmbunătățirea serviciilor medicale pentru pacienți.
  • Susținem și încurajăm extinderea centrelor de permanență (prin fonduri UE) din mediul rural care facilitează accesul pacienților la servicii medicale prompte și decongestionează serviciile UPU ale spitalelor din orașele de proximitate.
  • Având în vedere suprafața mare a județului, precum și numărul mare al persoanelor dializate, susținem înfiintarea de noi centre de dializă la nivelul județului (Câmpulung Moldovenesc), pentru o mai bună acoperire zonală a pacienților.
  • În vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației și a educației în acest sens, ne propunem să realizăm în colaborare cu Inspectoratul Școlar și cu specialiști în domeniu, programe de profilaxie adresate elevilor și preșcolarilor pe 3 arii principale: nutriție și mișcare, igienă orală și igienă corporală. Aceste programe vor ajuta la creșterea gradului de igienă și sănătate general al populației prin conștientizarea unei conduite sănătoase, în vederea adoptării și menținerii unui mod de viață sănătos.
  • Mediul și protejarea lui este un obiectiv deosebit de important pentru Alianța USR PLUS. Dintre factorii poluanți importanți menționăm și deșeurile medicamentoase rezultate în urma consumului de medicamente al populației. Astfel CJ, în parteneriat cu administrațiile locale și în colaborare cu farmaciștii suceveni iși propune să organizeze periodic acțiuni de colectare a deșeurilor rezultate în urma consumului individual de medicamente, pentru a educa populația în ce privește pericolul poluării mediului cu deșeuri de acest fel și implicit pentru scăderea gradului de poluare al acestuia și creșterea sănătății populației.
  • Caravane care să desfașoare programe de prevenție și depistare a bolilor cronice cum ar fi diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare care constituie și factori de risc major în contextul unor pandemii gen COVID 19.
  • Extinderea numărului de centre de asistență și sprijin pentru persoanele abuzate.
  • Realizarea unui program permanent la nivelul judetului, de sprijin psihologic pentru persoanele abuzate, incluzând un număr de telefon accesibil și popularizat.

 

 

  1. O administrație locală profesionistă și curată, comunități conectate la tehnologie

 

  • Aplicarea politicii Fără penali” ​în administrația locală​: nu vom promova în organele administrației publice locale cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării;
  • Administrație flexibilă, în slujba cetățeanului​: administrație prietenoasă cu cetățenii și contribuabilii. Acest lucru presupune digitalizare extensivă, servicii on-line cât mai dezvoltate, raționalizarea și limitarea drastică a solicitărilor de documente cetățenilor;
  • Administrație profesionistă:​ standarde înalte și publice cu privire la condițiile de recrutare sau promovare a angajaților (funcționari publici sau contractuali), de execuție sau conducere, profesionalizare, transparență totală în organizarea concursurilor, utilizare de expertiză independentă pentru comisiile de concurs; perfecționarea continuă a personalului;
  • Participare publică: dezbateri publice obligatorii pentru bugetul Consiliului Județean, documentele de planificare urbană (PATJ – Planul de Amenajare a Teritoriului Județean), proiecte de investiții semnificative;
  • Eliberarea resurselor publice din mâna vechilor găști de interese pentru a le pune în interesul cetățenilor și a crește calitatea vieții (instituții, achiziții publice, investiții, funcții publice etc);
  • Ordine în finanțele publice locale​: evaluarea cheltuielilor actuale, cu raționalizarea cheltuielilor de funcționare pentru administrația locală și creșterea celor destinate investițiilor publice;
  • Buget participativ​: bugetul CJ va avea în mod obligatoriu o componentă de buget participativ care va fi deschisă către comunitate competiției de idei și proiecte;
  • Transparență 100% a cheltuielilor CJ și instituțiilor din subordine: fiecare leu cheltuit va fi prezentat transparent pe o platformă de transparență bugetară ușor de înțeles, pe modelul celei deja elaborate de Alianța USR PLUS și folosită la București (bucuresti.openbudget.ro​);
  • Monitorizarea și prezentarea de rapoarte periodice ale autorităților și publicarea transparentă a rezultatelor monitorizărilor, prezentând fracționar evoluția sau involuția acestora;
  • Reformarea din temelii a mecanismelor de finanțare locală: guvernarea USR PLUS și administrația județeană USR PLUS se vor asigura că programele naționale și județene de investiții nu vor mai fi bazate pe alocări în funcție de afinități politice, ci pe bază de criterii clare și transparente, fiind cuplate la regulile aplicabile fondurilor europene și folosindu-se reguli de gestiune comune și o strategie de investiție integrată;
  • Implementarea Manualului Calității în toate UAT-urile din județ: pe baza standardelor de calitate ISO, care oferă administrațiilor locale posibilitatea utilizării unui sistem de management al calității care să corespundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor săi. Pentru ca o organizație să aibă succes trebuie să fie ghidată și controlată în mod asistat și transparent. Prin intermediul acestui instrument, administrațiile locale pot diagnostica nivelul lor de maturitate și pot determina acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea domeniilor cheie. Diagnosticul se poate face conform unei scheme din patru axe incluse în standard: dezvoltarea instituțională pentru o bună guvernare, dezvoltare economică durabilă, dezvoltarea socială incluzivă și dezvoltarea durabilă a mediului;
  • Smart Community prin digitalizarea interacțiunii dintre autoritatea locală și cetățean​: fiecare instituție publică locală va trebui să își schimbe fluxurile interne de lucru astfel încât să acomodeze lucrul cu documentele electronice; cetățeanul va putea delega autorității publice obținerea documentelor necesare unei cereri, dacă acele documente se află la alte instituții sau autorități publice locale; acces la formulare precompletate, ușor de înțeles de către cetățeni;
  • Sistem de management digital al documentelor interne CJ și instituțiilor subordonate astfel încât orice cetățean să poată accesa on-line orice document (exceptând elementele confidențiale) aflat în posesia autorităților locale; încurajarea adoptării de sisteme standard / interoperabile privind managementul digital al documentelor de către administrațiile locale din județul Suceava;
  • Interconectare și identitate electronică​: toate softurile achiziționate de autoritățile publice vor fi interconectate la rețeaua de „autostrăzi digitale” formate din rețele interconectate între toate autoritățile publice deținătoare de date; orice soft dezvoltat din fonduri publice sau achiziționat de autoritățile locale care prevede autentificarea cetățenilor, va permite și autentificarea prin intermediul cărții electronice de identitate (CEI).

 

 

  1. Urbanism și patrimoniu

 

Urbanism:

Cele 114 UAT-uri din jud. Suceava nu se pot dezvolta sănătos fără a avea Planuri Urbanistice Generale (P.U.G.) actualizate la zi, coordonate între ele și sincronizate cu strategiile reglementate în Planul de Amenajare al Teritoriului Județean (P.A.T.J.).
Consiliul Județean Suceava trebuie sa prevada fonduri substanțiale pentru cofinanțarea reactualizării tuturor P.U.G.-urilor in format unitar Open GIS.

În cadrul Consiliului Județean, sub coordonarea Arhitectului Șef, trebuie dezvoltată o unitate multidisciplinara, compusă din arhitecti, urbanisti, ingineri de trafic, de instalatii edilitare, mediu, cadastru, dar si economisti, geografi, sociologi, istorici, etc., care sa coordoneze toate propunerile avansate în P.U.G.-urile localitatilor. Aceasta echipa multidisciplinara, compusă din specialisti cu experienta în urbanism și amenajarea teritoriului, poate asigura și servicii de proiectare specializata pentru elaborarea P.U.G.-urilor.

Toate P.U.G.-urile din jud. Suceava (parti scrise si desenate) trebuie obligatoriu sa fie transparentizate si afisate inclusiv pe site-ul Consiliului Județean Suceava, împreuna cu studiile de fundamentare, avizele și acordurile care au stat la baza avizării lor.
În aceeași secțiune dedicată, trebuie publicate și arhivate toate documentațiile de urbanism care se supun avizării Comisiei Tehnice de Urbanism din cadrul Consiliului Județean.

Patrimoniu construit:

Consiliul Județean trebuie sa supervizeze și, după caz, să cofinanțeze elaborarea de urgență a Planurilor Urbanistice Zonale – Construcții Protejate (PUZ-CP) pentru delimitarea zonelor de protectie a monumentelor istorice clasa A, precum și pentru reglementarea urbanistica strictă a edificării construcțiilor noi și a intervențiilor asupra construcțiilor existente din cadrul acestor zone de protectie.

 

Consiliul Județean trebuie sa supervizeze și, după caz, să cofinanțeze elaborarea de urgență a documentatiilor pentru clasarea monumentelor și ansamblurilor istorice, precum și a monumentelor de arhitectura din a doua jumătate a sec. XX, în colaborare cu autoritățile locale și cu organizațiile profesionale.

 

Identitate urbană:

Consiliul Județean trebuie sa faciliteze un concurs național de design a mobilierului urban de pe raza județului, în colaborare cu Ordinul Arhitectilor din România și cu alte organizații profesionale.

 

Odată alese prin concurs, toate elementele de mobilier urban (de la stații de autobuz și semnale de intrare în localități, până la bănci, stâlpi de iluminat, panouri informative, etc.) vor fi realizate unitar și fără derogări pe tot teritoriul județului (excepție putând face doar spațiile publice deja mobilate cu elemente valoroase, având valoare de unicat).

 

 

 

  1. Mediu

 

  • Renunțarea la proiectul Gropii de Gunoi din Pasul Mestecăniș, identificarea unei noi locații mai potrivite pentru un astfel de proiect și unde să se respecte toate normele legale și schimbarea destinației zonei respective (propunem un Concurs public de soluții cu Premii din partea Consiliului Județean pentru cele mai bun proiecte și care vor fi puse în practică).
  • Monitorizarea şi îmbunătăţirea Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava.
  • Suceava trebuie să devină un județ curat, fără gunoaie pe marginea drumului, albiile râurilor sau pădure. Autoritățile de mediu trebuie încurajate și sprijinite în vederea aplicării ferme a legislației. 
  • Educația pentru mediu trebuie încurajată în toate mediile (grădinițe, școli, licee și universități, dar și în rândul populației prin campanii de informare și educare a cetățenilor făcute la nivelul fiecărui UAT și cu absolut toți locuitorii).
  • Măsuri coerente pentru implementarea colectării selective la nivelul județului.
  • Monitorizarea zonelor poluate sau rezultate în urma unor activități poluante (iazuri de decantare, halde de steril, foste uzine poluante ș.a.)
  • Sprijinirea ONG-urilor care activează în acest domeniu prin răspunsuri rapide şi clare la toate solicitările lor.
  • Susținerea unor campanii de împăduriri în zonele degradate sau cu risc de alunecări de teren/ inundații. Ne propunem cifra de un milion de arbori plantați în lungul drumurilor judetene.
  • Măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale (puncte monitorizare video pe drumurile importante pe care se face transportul de lemne).
  • Acțiuni de ecologizare a tuturor râurilor din județ realizate în parteneriat cu Apele Române, UAT-uri, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Ocoalele Silvice și ONG-uri.

 

</p>

Să ne cunoaștem mai bine